Pentru a sărbători Nașterea Domnului, Biserica a ales în mod tradițional ziua de 25 decembrie, când omenirea a primit ca dar de la Dumnezeu pe fiul Său. Putem experimenta acest dar în fiecare zi dacă acceptăm mesajul Evangheliei, dacă acceptăm să credem în acest Iisus al Crăciunului care dă sens vieții noastre. O Biblie, publicată cu mulți ani în urmă, poartă pe coperta ei o propoziție foarte frumoasă: „Biblia este o comoară”. Este o șansă de a deține o comoară care conține o chemare la iubire, la pace, la bucurie, la speranță. Este mesajul Crăciunului, este mesajul Evangheliei care hrănește viața creștinilor.
Cele mai cunoscute tradiții și obiceiuri de Crăciun
Crăciunul prilejuiește ocazia ca toţi membrii familiei să se reunească, să-și facă daruri, să se bucure de clipele petrecute împreună în jurul mesei, având credința că prin cinstirea așa cum se cuvine a sărbătorilor vor avea un an mai bogat. În România, încă se mai păstrează tradițiile și obiceiurile străvechi de Crăciun.
Ce nu e bine să faci de Ajun
Cea mai respectată tradiție este împodobirea bradului, care se face în Ajunul Crăciunului. Cântarea colindelor este un obicei străvechi, dar foarte iubit, mai ales de către copii. În prima zi de Crăciun şi în următoarele zile ale acestei sărbători, copiii umblă cu Steaua, cântând colinde de stea prin care vestesc naşterea lui Iisus Hristos.
În dimineaţa de Crăciun este bine să ne spălam cu apă curată, luată dintr-un izvor sau fântână în care punem o monedă de argint, pentru ca tot anul să fim curaţi ca argintul şi feriţi de boli. La masa de Crăciun este bine să ascultăm colinde, pentru că aduc armonie în relațiile dintre oameni și belșug în case și pe ogoare.
Ce se face în prima zi de Crăciun
Potrivit tradițiilor, pentru prima zi de Crăciun este de bun augur să ne împodobim locuința cu flori roșii și coronițe din ramuri de brad. Ele vor inspira membrilor familiei gânduri bune și armonie. Pentru a scăpa de resentimentele dușmanilor tot anul care vine, este bine să agățăm buchețele de busuioc și crengi de vâsc la ferestre.
Să mâncăm măcar un măr în prima zi de Crăciun, ca să avem parte de sănătate tot anul viitor, iar pentru a avea trupul plăcut mirositor în anul ce va să vină, tradiția spune să facem baie în prima zi de Crăciun. A doua zi de Crăciun se reia jocul duminical întrerupt vreme de şase săptămâni, şi tot atunci fetele şi flăcăii îşi fac intrarea în ceata feciorească.
Alte tradiţii şi superstiţii de Crăciun
În noaptea de Crăciun nu trebuie să deschidem uşa nimănui pentru că ne va zbura norocul din casă. Se mai crede că la miezul nopţii, înspre Crăciun, apa se preface în vin, iar dobitoacele vorbesc și că aluatul frământat în noaptea de Crăciun e bun de deochi pentru vite.
Apoi se spune că Dumnezeu a lăsat Crăciunul pentru ca omul să fie în această zi sătul. Cine nu are porc gras de Crăciun nu poate spune că a fost fericit în acel an. Nu se mătură în casă în prima zi de Crăciun, ci în a doua. După ce s-a dat cu mătura, gunoiul trebuie dus la pomi, pentru a-i ajuta să fie roditori.
Nu se oferă cadou: cuţite, călimară, valiză, creion, cuie, pilă de unghii, centură, fular, umbrelă, oglindă, batistă, ace de cravată, ace de păr, parfumuri cu mirosuri violente, perle negre, farfurii, papuci, pentru că ar aduce ghinion.
În seara de Crăciun se ung cu usturoi vitele şi uşile de la grajduri pentru a alunga spiritele rele. Cu usturoi se ung şi oamenii pe frunte, pe spate, la coate şi la genunchi, precum şi uşile şi ferestrele casei pentru a îndepărta demonii nopţii.
Ce nu e bine să faci de Ajun
Ajunul Crăciunului este o sărbătoare plină de obiceiuri și tradiții populare, multe dintre ele păstrându-se încă atât la sate, cât și la orașe. În seara de Ajun se așează în pragul casei un vas cu grâu, peste care trec colindătorii. Grâul va fi dat apoi animalelor, pentru a avea spor.
Din timpuri vechi, se spune că în noaptea de Ajun nu e bine să dormi pe paie sau prin fân în grajdul animalelor, fiindcă în această noapte boii vorbesc între ei despre Mântuitorul Hristos care s-a născut în iesle și pe care aceștia l-au încălzit cu suflarea lor.
Tradiţia spune că în Ajunul Crăciunului nu e bine să te baţi nici măcar în glumă cu cineva, căci faci buboaie peste an. Pentru a avea noroc, în decursul vieții, nu trebuie să mănânci nimic în Ajun de Crăciun. În ziua de Ajun când gospodinele ies prima dată în curte trebuie să adune câteva surcele, numite „pui” pe care mai apoi să le împrăștie prin casă.
Cei care cresc albine nu trebuie să dea nimic din casă în ziua de Ajun, pentru ca albinelor să le meargă bine și să nu le piardă la roit. Gospodarii își strâng de prin sat toate lucrurile pe care le aveau date cu împrumut, pentru ca sfintele sărbători să le găsească acasă. Altfel se crede că ele vor plânge și că proprietarii vor avea pagubă tot anul.
Coșurile se mătură, iar funinginea se aruncă prin vie, ca vara să încarce via cu struguri, așa cum a fost încărcat coșul cu funingine. Cenușa se dă afară în această zi, numai după ce se dă de pomană sare și ceapă. Sunt gospodine care păstrează această cenușă pentru a o amestecă cu gunoiul ce-l strâng din casă, iar primăvara, când sădesc straturile pentru semănături, presară cenușa și gunoiul peste ele.
În unele locuri există obiceiul conform căruia fetele nemăritate trebuie să țină post negru pentru a-și putea visa ursitul. În Ajunul Crăciunului nu este bine să fie pus pe masă mai întâi rachiul, pentru că nu el are întâietate în această seara, ci bucatele.