Cum au evoluat rapoartele MCV pentru România în ultimii ani

În 2006, Comisia Europenă a creat un mecanism special care să sprijine reformarea sistemului de justiție a viitoarelor două state care urmau să fie primite în Uniunea Europenă la 1 ianuarie 2007, România și Bulgaria. Cele două state îndeplineau acquis-ul comunitar, dar aveau probleme în ceea ce privește justiția. Ca urmare, Comisia se angaja să monitorizeze evoluția sistemului de justiție prin intermediul așa-numitului Mecanism de Cooperare și Verificare sau MCV. Astăzi, după aproximativ 16 ani de la crearea acestui mecanism, Comisia Europeană ia în calcul ridicarea MCV pentru țara noastră.

Evoluția MCV: 2007 – prezent

În 2007, Comisia Europeană își prezenta primul raport în ceea ce privește starea justiției din România. Așa cum era de aștepta, acest prim raport nu a fost unul pozitiv. Comisia recunoștea eforturile României în ceea ce privește lupta anticorupție, dar avertiza că „rămân multe de făcut”. Corupția rămânea principala problemă pe care România trebuia să o rezolve.

În al doilea raport, cel din 2008, Comisia atrăgea atenția că în ceea ce privește lupta anticorupție la nivel înalt „nu s-a făcut încă dovada unor rezultate convingătoare”. Comisia lăuda activitatea DNA, dar aștepta totodată progrese mai mari. Totodată, Comisia avertiza în premieră că unii parlamentari români sunt preocupați să modifice legislația în favoarea inculpaților, mai exact legea care viza modificări legate de anchetarea și urmărirea în justiție a proceselor penale.

În 2010, al patrulea raport al Comisiei era de departe, cel mai negativ de până atunci. Comisia constatata că există „deficiențe importante în eforturile României de a realiza progrese în cadrul MCV”. Totodată, experții europeni avertizau că „România nu a demonstrat un angajament politic suficient de a sprijini procesul de reformă și de a imprima direcția acestui proces”. Astfel că după 3 ani de la aderare, nu părea că România se îndreaptă într-o direcție bună în ceea ce privește justiția.

Totuși, de departe, cel mai dur raport MCV avea să fie cel din 2012. Conflictul dintre USL-ul, condus de Crin Antonescu și Victor Ponta, și președintele Traian Băsescu avea să capete o amploare deosebită în acel an. USL va încerca să schimbe regulile CCR pentru a-l putea suspenda pe Traian Băsescu. Conflictul intern avea să genereze unde de șoc la nivel european, iar abuzurile de putere de la acea vreme vor fi criticate dur în raportul MCV din acel an.

În raportul din 2013, Comisia Europeană sesiza existența unei mass-media partizane și critica dur CNA pentru lipsa de reacție. În 2015 vom vedea primul raport pozitiv al Comisiei Europene. În 2014 va intra în vigoare noul Cod Penal și de Procedură Penală. Acest cod avea să fie apreciat de către experții europeni. „Trecerea la noile coduri a fost o reușită, principalele instituții conlucrând în mod eficace în acest context: Ministerul Justiției, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), CSM, Ministerul Public și Institutul Național al Magistraturii (INM)”, se arăta în raport. În raportul din 2016, Comisia lăuda condamnările pentru corupție la nivel înalt, în rândul unor politicieni români. Comisia aprecia că acest lucru reprezintă „un semn că tendința subiacentă în ceea ce privește independența justiției este pozitivă și că nicio persoană care comite o infracțiune nu se situează mai presus de lege”.

În raporturile ulterioare Comisia continua să semnaleze unele probleme în ceea ce privește justiția. În ultimul raport, cel din 2021 se arăta că România trebuie să mai lucreze la 7 recomandări din 2018 și 10 recomandări din 2017, făcute de Comisia Europeană, pentru a-și îndeplini obiectivele de reformare a sistemului de justiție. Între timp, Comisia pare a fi mulțumită de evoluțiile justiției din România și se pregătesc să recomande în premieră ridicarea MCV pentru țara noastră.

Nota medie 0 / 5. Numărul voturilor 0

Fii primul care lasă o evaluare!

Dacă ţi-a plăcut acest articol, distribuie-l şi prietenilor tăi!